Crăciunul pe rit vechi

Comunităţile sârbă, ucraineană şi lipoveană, precum şi ortodocşii din Republica Moldova sunt astăzi în sărbătoarea Naşterii Domnului.

În România, sârbii, ucrainenii, lipovenii și moldovenii încă ţin sărbătorile după calendarul iulian, întârziat cu 13 zile faţă de cel nou, pe care Biserica Ortodoxă Română l-a adoptat în 1924, potrivit Rador.

Semnificaţia sărbătorii Naşterii Domnului este aceeaşi pentru toţi creştinii, însă o parte dintre ortodocşi sărbătoresc Crăciunul precum şi alte sărbători din cursul anului cu o întârziere de 13 zile.

Asta pentru că în creştinism există două calendare: calendarul iulian şi calendarul gregorian. Cel de-al doilea reprezintă varianta îndreptată a primului.

În 1582 s-a făcut această îndreptare, atunci când s-a constatat că vechiul calendar avea o întârziere de 10 zile.

Bisericile Apusene au adoptat calendarul nou imediat. În Răsărit, trecerea la calendarul îndreptat sau la stilul nou s-a întâmplat mult mai târziu.

Biserica Ortodoxă Română a făcut-o în 1924, când diferenţa ajunsese la 13 zile. Alte biserici ortodoxe au rămas însă pe stilul vechi până astăzi.

Aşa se face că Bisericile Ortodoxe Rusă, Sârbă, Ucraineană, Patriarhia Ierusalimului şi monahii de la Muntele Athos sărbătoresc astăzi Naşterea Domnului, cu o întârziere de 13 zile faţă de stilul nou.

În România, aproximativ 500 000 de creştini sărbătoresc Craciunul după calendarul neîndreptat.