Datini şi obiceiuri cu ocazia sărbătorilor de iarnă: Colindatul

La colindat participă de obicei grupuri de copii, de tineri sau oameni maturi, în funcţie de zona etnografică.

În această noapte, copiii din întreaga lume îl așteaptă pe Moș Crăciun.

Pentru cei mici, dar și pentru cei mari, sărbătorile de iarnă au un farmec aparte și datorită colindelor, cea mai largă răspândită tradiție de Crăciun, alături de împodobirea bradului.

Colindul, scenetele cu motive religioase și mesele bogate sunt nelipsite, în special la sat, acolo unde obiceiurile se păstrează mai bine.

În trecut, obiceiul colindătorilor începea în dimineaţa de ajun, când flăcăii, şi mai puţin fetele, organizaţi în cete, porneau la urat, iar darurile tradiţionale erau reprezentate de colaci, numiţi şi „colindeţi”, fiindu-le atribuite puteri magice, bani sau fructe.

Colindătorii erau adesea mascaţi, iar oamenii îi primeau întotdeauna, deoarece se credea că atunci când nu se vor mai auzi colinde pe pământ vor ieşi diavolii şi vor pune stăpânire pe lume, neprimirea colindătorilor fiind socotită un mare păcat.

„Colindele, pe lângă urările de belșug, de prosperitate, de bucurie în casa tuturor oamenilor, mai au rostul și de asemenea de a invoca puterea luminii solare, de a lunga spiritele rele, de a feri omenirea de misiunea maleficului, pentru că la baza belșugului și a bunăstării stă neîndoielnic lumina soarelui.

Sunt ceremonialuri cu măști, urșii, brezaie, turca, capra. Semnificația lor este iarăși destul de clară. Ursul este un animal solar dedicat soarelui, cerbul la fel, de multe ori se aduce legat de un plug și un brad. Or, bradul este arborele cosmic, arborele vieții. Bradul înseamnă axis mundi, adică axa care face legătura între lumea oamenilor și cer”, a explicat etnologul Mircea Taban la Radio România Actualități.