Mihai Titianu: "Agricultura este în declin"

Autoritățile din întreaga Europă avertizează că temperaturile extreme și lipsa precipitațiilor provoacă pagube economice importante. Nivelul apelor a scăzut dramatic pe multe căi navigabile europene, inclusiv pe Dunăre. Seceta afectează agricultura, iar pagubele la nivel european ar putea ajunge la 3 miliarde de euro.

Problemele nu se opresc însă la pierderile din culturi.

Debitul scăzut al Dunării afectează și transportul fluvial al cerealelor, reducând capacitatea de încărcare și crescând costurile logistice. În plus, contextul geopolitic din regiune complică și mai mult transporturile. Cum se reflectă toate acestea asupra agricultorilor și fermierilor români, dar și asupra producției agricole naționale, discutăm la 'Apel matinal' cu Matei Titianu, fermier și președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricol din România, pe scurt, LAPAR.

Matei Titianu: E o situație dificilă la nivel european, aș spune că în vestul Europei seceta este mult mai aprigă decât în România. România trebuie împărțită în vestul României, acolo unde am avut o secetă cumplită și culturile au fost puternic afectate în cursul acestui an. Însă, în sudul și estul României, aportul pluviometric prin comparație cu anul precedent a fost superior și aş spune că o să fie producții mai mari.

Realizator: Da, știm că anul agricol a fost în general bun.
Matei Titianu: Bun din punct de vedere al producțiilor, însă când vine vorba de rentabilitate, este un an destul de slab, pentru că avem costuri foarte mari cu energia. Ştim cu toții, agricultura este un sector energofag. Au crescut foarte mult prețurile la îngrășăminte, foarte mult prețurile la produsele de protecție a plantelor. Ca să vă dau un exemplu, îngrășămintele față de acum 4-5 ani s-au scumpit chiar și de 3 ori, în anumite cazuri, iar prețul de valorificare a cerealelor a rămas la nivelul de acum 10-15 ani. Și automat este o presiune foarte, foarte mare pe fermieri pentru a face față și în contextul actual, dacă se continuă cu criza energetică, o să fie foarte dificil pentru, în special pentru fermierii care se află la /.../. Pentru că în momentul de față, sigur, seceta s-a generalizat și o să fie implicații asupra producțiilor.

Realizator: Dar, dincolo de culturile de câmp, cum stau în această perioadă legumicultura și zootehnia? Care sunt cele mai mari dificultăți pentru aceste sectoare?
Matei Titianu: Zootehnia este, în special, cea mai afectată, pentru că avem o situație în care nu prea există competitivitate în raport cu statele, chiar și cu statele din Uniunea Europeană. Iată, din ce am discutat cu colegii care au, spre exemplu, vaci de lapte, prețul nu este deloc competitiv. În cazul lor, deși ei, să spunem, că produc un cost de 2 lei litru, valorifică cu 1,60-1,70 și nu au ce să facă, pe piața românească a pătruns foarte mult lapte din Ungaria la un preț sub prețul pieței și automat situația este foarte dificilă.

Când vine vorba de ovine, după cum am văzut și în spațiu public, nu mai pot fi să spunem, vândute oriunde în lume, trebuie vândute doar la nivel local. Asta a tras prețul foarte mult în jos.

Deci situația în sectorul zootehnic este, aş spune eu, cumplită, pentru că deși până la momentul de față ni s-a spus să integrăm producția în zootehnie, cu toți fermierii care au și componenta de zootehnie, când discut îmi spun, nici într-un caz să nu te apropii de zootehnie pentru că este falimentară.

La nivelul horticol, când vine vorba de vii, livezi, situația, aș spune eu, că este poate puțin mai bună, dar iată, legumicutorii au probleme pentru că și în cazul lor, prețul de vânzare este sub prețul de producție și apare și problema cu rachetele antigrindină.

Realizator: Cât de mult se simte în activitatea fermierilor faptul că transportul cerealelor pe Dunăre este mai dificil în perioada asta?
Matei Titianu: Se resimte, aș spune eu, cu un impact destul de mare pentru că generează costuri suplimentare, automat tona livrată este și mai scumpă. În general, creșterea costului cu combustibilul va crea probleme foarte mari în agricultură, pentru că toată marfa trebuie transportată fie pe Dunăre, fie cu tirurile, cu camioanele și automat costul logistic s-a dublat. Și noi oricum lucrăm cu marje destul de mici de profit, mult mai mici decât industria, și automat orice perturbare, mai ales la acest nivel, vă reamintesc, motorina aproape că s-a dublat ca preț, ne trage foarte mult în jos. Deci este o situație foarte dificilă din acest punct de vedere, în special când mă gândesc la cei din vestul României, acolo unde producțiile oricum au fost foarte, foarte mici prin comparație cu anii trecuți.

Realizator: Și să înțeleg că vulnerabilitatea agriculturii din România în momentul de față ar putea duce la o criză și să crească și mai mult dependența față de importuri?
Mihai Titianu: Ce se întâmplă, când vorbim de importuri, exporturi, România, în liniei marei, este un /.../ exportator pentru că produce mai mult decât are nevoie când vine vorba de cereale. Sigur că, din păcate, noi nu procesăm la nivel local aceste cereale. Este de dorit să ajungem în situația în care să le putem procesa, însă ceea ce nu știu oamenii este că este foarte dificil să ajungi în situația de a procesa aceste cereale, pentru că ai nevoie de investiții în mori sau în diferite echipamente care pot duce la procesarea /.../ producției. Dar creditarea în agricultură este blocată în momentul de față, banii sunt foarte scumpi și chiar dacă fermierii s-ar asocia, ar fi sau este prohibitiv de scump să reușești să procesezi. Nu o să putem vorbi de criză alimentară în România, pentru că, în orice caz, producția o să fie destul de mare, dar când ne gândim la rentabilitatea fermierului, aceasta o să fie destul de mică.

Realizator: Mai este agricultura o afacere rentabilă pentru fermierul român?
Mihai Titianu: E o întrebare foarte bună. Agricultura acum se află în declin, de câțiva ani, și aparent declinul ăsta continuă. Eu întotdeauna sper că există o ciclicitate și trebuie să înceapă să și crească, dar iată că noi avem din ce în ce mai multe reglementări la nivel european, care ne cresc foarte mult costurile de producție, dar noi trebuie să concurăm pe aceeași piață cu state care nu sunt nevoite să respecte aceste reglementări. Ne este frică acum că pe piața din România o să pătrundă foarte multe cereale din Ucraina.

Cei din Ucraina au un cost de producție jumătate din costul de producție pe care noi îl avem în România, cost care este determinat în primul rând de reglementările europene pe care le avem, care ne blochează din a folosi anumite produse de protecție a plantelor și ne scad și eficiența într-o anumită măsură. Ce să spun, eu sper că agricultura o să fie în continuare profitabilă. Dar, în momentul de față, dacă nu ieșim din starea aceasta de declin, aș spune că viitorul este sumbru.

Realizator: Păi, și ce ar trebui schimbat pentru ca fermierul să mai fie veriga vulnerabilă a acestui lanț?
Mihai Titianu: În primul rând, am avut nevoie de o serie de reglementări care să țină cont exact de problemele fermierilor. Avem nevoie de un credit agricol, cum există în anumite state europene, astfel încât fermierul să fie ajutat să poată să-și dezvolte afacerea, pentru că în momentul de față fermierul fie accesează instituții financiare nebancare la dobânzi imense, fie creditarea prin bănci la dobândă de 10% este foarte scumpă, are nevoie de reglementarea contractului de arendă, pentru că eu dacă arandez un teren pe 1 sau 2 ani, eu nu pot să fac investiții, pentru că mă pot trezi, după perioada de 1-2 ani, că îmi pierd acel teren, practic pierd sursa de venit care îmi amortiza investiția respectivă.

Deci are nevoie de o legislație care să-i permită să se dezvolte și, sincer, am avea nevoie de politicieni la nivel european care să se lupte mai mult și pentru specificitatea României, pentru că, spre exemplu, noi, la nivel european avem un dăunător de sol care se află doar în România și foarte puțin în Bulgaria, nu s-a ţinut cont de această specificitate și în momentul de față noi nu mai avem produse de protecție a plantelor care să îl combată. Și este un dăunător care distruge în totalitate în anii favorabili cultura de porumb, cultura de floarea soarelui și din cel mai mare producător de floarea soarelui la nivel european și printre cei mai mari producători de porumb, s-ar putea să avem ani în care să nu mai putem cultiva deloc.

Realizator: La ce vă așteptați în continuare? Care sunt perspectivele pentru 2026?
Matei Titianu: Este foarte dificil să vă spun. Avem nevoie de un guvern care să poată veni cu măsurile necesare de care avem noi nevoie să ne susțină. Așteptările, sincer, în momentul de față, vă spun sincer, starea este pesimistă la nivelul fermierilor, între fermieri, pentru că în absența unui guvern cu puteri depline, nu se pot lua acele măsuri de care fermierii au foarte mare nevoie. Există și o frică legată de, așa cum am spus, cerealele care vin din Ucraina, care o să pună presiune foarte mare atât pe logistică cât și pe prețul de valorificare a producției și așteptările, sigur, sunt reduse.

Realizator: Da, sunt zone în care fermierii spun că au început să-și schimbe culturile tocmai din cauza secetei. Se schimbă harta agriculturii României din cauza climei?
Matei Titianu: E foarte greu de spus acest lucru pentru că, da, într-adevăr am discutat cu anumiţi fermieri, încearca alte culturi, spre exemplu, introduc sorgu sau alte culturi de tip linte, năut, dar nu avem unde să valorificăm suprafețe mari din aceste culturi. Chiar vorbeam cu un fermier care avea legătură cu o fermă de păsări, ei ar fi vrut să cumpere sorgu, au cumpărat un an, au cumpărat și în al doilea an, dar ulterior nu l-au mai vrut. Fermierii cred că ar fi dispuși să schimbe portofoliul de culturi din fermă, dar dacă traderii nu sunt interesați de aceste culturi, nu au nicio șansă.