PNL, în linie dreaptă spre Congresul extraordinar
Congresul extraordinar de duminică va reuni aproximativ 2.500 de delegați din întreaga țară și este considerat unul dintre cele mai importante momente pentru viitorul formațiunii în ultimii ani.
Articol de Mihaela Chirac, 20 Iunie 2026, 11:43
Partidul Național Liberal organizează sâmbătă, la Romexpo București, o ședință tehnică de pregătire a Congresului extraordinar programat pentru duminică. Reuniunea va avea loc într-un climat tensionat, marcat de divergențe între tabăra condusă de Ilie Bolojan și susținătorii premierului desemnat Adrian Veștea.
Până la ora 17:00, candidații la funcția de președinte al PNL își pot depune moțiunile.
Ilie Bolojan și-a anunțat candidatura, afirmând că partidul are nevoie de o conducere legitimă și de o direcție clară pentru perioada următoare. Liderul liberal a transmis că își dorește un PNL „puternic, credibil și respectat”, capabil să reprezinte electoratul de centru-dreapta și să contribuie la modernizarea României.
În schimb, Adrian Veștea, care își anunțase anterior intenția de a intra în cursa pentru șefia partidului și solicitase amânarea Congresului cu o săptămână, a declarat vineri că nu va participa la ceea ce a numit „un simulacru democratic”.
În opinia sa, actualul Congres este „nestatutar și nelegal” și a anunțat că analizează toate căile de contestare juridică și statutară a procedurilor adoptate de conducerea liberală.
Conducerea PNL merge înainte cu organizarea Congresului
În pofida criticilor formulate de tabăra Veștea, conducerea partidului continuă pregătirile pentru Congresul de duminică. Potrivit liberalilor fideli lui Ilie Bolojan, decizia convocării reuniunii extraordinare a fost aprobată de Consiliul Național cu o majoritate de aproximativ 85% din voturile exprimate.
Totodată, reprezentanți ai conducerii au susținut că solicitarea de amânare a Congresului nu a fost transmisă oficial prin structurile partidului, ci doar exprimată public, prin intermediul unei postări făcute de Adrian Veștea pe rețelele sociale.
Modificări importante ale statutului
Unul dintre punctele centrale ale Congresului extraordinar îl reprezintă modificarea Statutului PNL.
Printre schimbările propuse se numără desființarea Biroului Executiv și transferarea atribuțiilor acestuia către Biroul Permanent Național, considerat de conducere o structură mai eficientă.
De asemenea, se propune reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unul singur, revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni și înființarea unei Comisii Naționale pentru Litigii, care să soluționeze disputele interne și contestațiile privind sancțiunile aplicate membrilor, relatează Radio România.
Aceste modificări au fost deja aprobate de Consiliul Național Extraordinar, cu 551 de voturi pentru și 128 împotrivă.
Disputa continuă în instanță
Pe lângă confruntarea politică internă, conflictul dintre cele două tabere a ajuns și în fața instanțelor.
Susținătorii lui Adrian Veștea au depus la Tribunalul Ilfov o cerere de suspendare a deciziilor prin care au fost convocate Consiliul Național și Congresul extraordinar, susținând că scopul acestora este eliminarea membrilor care exprimă opinii diferite față de conducerea actuală.
În paralel, aceștia au introdus o acțiune prin care solicită obligarea PNL și a președintelui partidului la plata unor daune morale în valoare totală de 4 milioane de lei.
Miza unui congres decisiv
Congresul extraordinar de duminică va reuni aproximativ 2.500 de delegați din întreaga țară și este considerat unul dintre cele mai importante momente pentru viitorul formațiunii în ultimii ani.
Dincolo de alegerea conducerii, reuniunea va testa capacitatea partidului de a gestiona una dintre cele mai serioase crize interne din ultima perioadă.
În timp ce tabăra lui Ilie Bolojan susține că este nevoie de o reorganizare rapidă și de consolidarea conducerii, susținătorii lui Adrian Veștea contestă legitimitatea procedurii și avertizează asupra riscului accentuării fracturilor interne.
Rezultatul Congresului nu va influența doar viitorul PNL, ci și poziționarea partidului într-un context politic marcat de negocieri pentru formarea unei majorități guvernamentale.













