Radio România lansează campania națională de conștientizare „Stai sigur pe net”

Radio România lansează luni campania naţională de conştientizare Stai sigur pe net - un demers jurnalistic şi educaţional, dedicat siguranţei minorilor în spaţiul virtual.

Proiectul va aduce în dezbatere riscurile reale ale internetului - de la provocări virale tragice la hărţuire şi dependenţă digitală, fiind urmărită informarea corectă a adolescenţilor cu privire la riscurile la care se expun pe reţelele sociale.

Invitatul "Apelului matinal" de luni, la Radio România Actualități a fost Robert Cristian Schwartz, preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Cred că ar trebui să plecăm discuţia noastră de la momentul în care v-aţi gândit sau, de fapt, ce v-a făcut să simţiţi practic că este momentul potrivit pentru o campanie dedicată siguranţei copiilor în mediul online?

Am văzut că au pornit câteva campanii din partea unor ministere, şi în România, şi în alte state europene, şi saltul de la o campanie din partea politicului în spaţiul public a fost destul de mic şi rapid. E foarte important să intrăm cu emisiunile posturilor noastre radio în public. Cum spuneam de atâtea ori, să ieşim din casă şi să intrăm în casele ascultătoarelor şi ascultătorilor. Ei bine, acum ne adresăm generaţiei tinere. Tinerii au cu totul alt mod de a aborda acest subiect, de a se informa şi de aceea cred că este important să-i atragem într-o dezbatere, într-o discuţie şi să pornim din start cu ideea, noi nu interzicem tehnologia, nu intervenim ca ea să fie interzisă, ci vrem să-i ajutăm pe tineri să aibă o abordare mai atentă în acest mare complex al dezbaterii despre Inteligenţa Artificială, despre tehnologia care, de fapt, se dezvoltă atât de rapid încât ar putea scăpa de sub control.

Şi cum adaptăm mesajele, astfel încât să fie ascultate şi înţelese de adolescenţi, nu doar de părinţi sau profesori?

E foarte interesantă discuţia, pentru că atunci când vorbeşti cu elevi sau cu studenţi despre acest subiect, îţi dai seama destul de repede că mulţi dintre ei au nevoia unui model cultural, unui adult sau unui influencer care vine cu acest mesaj şi, prin acest model cultural, mesajul devine mult mai credibil. E simplu pentru noi să facem emisiuni, să facem spoturi, să facem dezbateri, dar nu e atât de simplu să vii cu aceste informaţii şi să-i convingi pe tineri de justeţea argumentelor sau de justeţea unor contraargumente. Dar, printr-un influencer, printr-un model cultural, ajungi mult mai repede la un dialog cu cei pe care vrem până la urmă să-i avem ca public în această campanie.

Ca om care conduce o instituţie, totuşi, media cu un impact uriaş, ce le-aţi spune părinţilor care simt că nu mai pot ţine pasul cu lumea digitală?

Este foarte bună întrebarea, pentru că de multe ori părinţii sunt depăşiţi de această evoluţie. Şi atunci e foarte bine ca părinţii să ştie că au un partener la noi, Radioul Public, şi mesajele sunt adresate în egală măsură şi părinţilor şi profesorilor, de ce nu. Pentru că trebuie să-i conştientizăm şi pe ei. Trebuie să oferim instrumente concrete pe consum digital sănătos şi trebuie să-i convingem pe maturi că nu prin interzicerea tehnologiei, nu printr-un control exagerat, vor reuşi să-şi convingă elevii, copiii, să renunţe măcar o parte din zi la aceste device-uri care i-au năpădit până la urmă. Şi, practic, viaţa socială, în multe cazuri, s-a mutat în spaţiul virtual. Mulţi dintre ei, aduţi sau tineri, nu-şi dau seama că informaţiile care sunt în spaţiul virtual sunt acolo în baza unor algoritmi şi nu sunt alegerile proprii, ci sunt pur şi simplu informaţii care vin şi năvălesc în viaţa lor socială. De aceea, mesajul nostru pentru părinţi ar fi - dacă mi se permite ca fost profesor şi ca părinte - fiţi mai atenţi, ţineţi aproape, ascultaţi ce au de zis copiii voştri, elevii voştri, nu veniţi cu interdicţii aberante, staţi de vorbă, ascultaţi, coborâţi-vă - haideţi că spun şi asta - coborâţi-vă la nivelul lor, deşi ei, de multe ori, sunt la un nivel superior, şi asta trebuie discutat de multe ori. Sunt mulţi adulţi care, de teamă, nu se apropie de acest fenomen şi atunci mai bine închid zidurile, închid barierele şi nu intră într-un dialog cu proprii copii, cu proprii elevi în clasă.

Cred că am putea face o paralelă, apropo de relaţia părinte sau profesor cu un copil, elev, mai ales, sau adolescent, ca atunci când, teoretic, îi spui ce înseamnă să nu fumeze sau de ce nu ar trebui să fumeze, de exemplu.

Avem experienţe, probabil, din evoluţia proprie, nu? Toţi ne-am întâlnit, la un moment dat, cu un sistem mai sever sau un sistem bazat pe interdicţii şi foarte fericiţi cei, cred eu, care au avut părinţi sau profesori mai liberali. Slavă Domnului a fost şi cazul familiei noastre, în care s-a vorbit foarte mult, s-a citit foarte mult, s-a discutat foarte mult despre cărţile citite în comun, în familie, filme care au fost discutate în comun, în familie , şi cred că, de aceea, trebuie să discutăm în comun şi despre acest spaţiu virtual. Vrem ca internetul să rămână un spaţiu de oportunitate, nu de risc. Şi, de aceea, trebuie o ofensivă. De acolo a pornit, de fapt, şi ideea, o ofensivă la nivel naţional pentru a convinge că ceea ce se întâmplă acum nu e bine şi pentru a-i convinge mai ales pe adulţi să se ducă, să stea de vorbă cu tinerii, iar tinerii sper să ajungă totuşi în contact şi cu informaţia noastră. Noi sper să ajungem cu această campanie în clase, de aceea vom ieşi, vom avea întâlniri cu clase în diferite şcoli la nivel naţional, vom avea dezbateri în fiecare oraş în care avem un studio regional, vor exista dezbateri, iar la finalul campaniei vrem să facem, la sala noastră, Sala Radio, o dezbatere, transmisă live, evident, cu jurnalişti, cu psihologi, cu oameni din cybercriminologie, deci vrem experţi cu care să discutăm şi, evident, cu reprezentanţi ai elevilor, studenţilor, părinţilor, profesorilor şi cu câte un influencer, de ce nu? Pentru că există mulţi părinţi care, doar când aud cuvântul influencer, închid obloanele, nu vor să stea de vorbă cu nimeni despre asta. Or, e o evoluţie foarte, foarte normală. Pun o singură întrebare: aceşti părinţi când au fost tineri, ce muzică ascultau, ce discuţii aveau cu părinţii lor sau cu profesorii? Haideţi să fim serioşi! E nevoie de deschidere, e nevoie de dialog. Fără dialog, vedem unde se ajunge, pentru că, şi asta trebuie spus: un conflict începe în familie, în clasă, dar pattern-urile, modul în care evoluează sau involuează un conflict sunt valabile, sunt în general valabile. Vedem ce se întâmplă acum în lume, sunt conflicte care pot scăpa de sub control. Noi trebuie să tragem, totuşi, un semnal de alarmă, trebuie să stăm de vorbă. Dialogul, cred că, poate rezolva de multe ori conflicte. Nu întotdeauna, nu întotdeauna, dar de multe ori.

Până la urmă, cum vedeţi responsabilitatea Radioului public într-o lume în care, exact cum spuneaţi şi dumneavoastră, adolescenţii îşi petrec tot mai mult timp online?

Păi, Radioul public are această responsabilitate de a crea spaţii de informare şi spaţii de reflecţie şi, în această lume dominată de viteză, noi suntem cei care venim cu informaţia verificată, verificabilă, aducem linişte, cel puţin asta încerc şi încercăm cu toţii să facem, în rândul publicului nostru şi avem deschiderea pentru dezbatere. Nu suntem ghidaţi de algoritmi, oferim context, oferim expertiză, oferim voci credibile şi cred că putem să-i aducem împreună, nu la o masă, nu în jurul microfonului, ci mă gândesc la un cadru mult mai larg, împreună în societate, pe părinţi, pe profesori, pe copii. Cred că jurnalismul activ poate juca un rol foarte bun în această construcţie pe care ne-o imaginăm sau mi-o imaginez.

Care ar fi obiectivul final pe care l-am fixa cu toţii la finalul acestei campanii?

Vrem să creştem nivelul de conştientizare. Subiectul este extrem de actual, uneori extrem de dur. Vedem unde se ajunge prin algoritm, viaţa socială se mută în online, like-urile îi influenţează pe mulţi tineri şi scapă cumva de sub control toate relaţiile sociale dintr-o clasă, dintr-o familie, dintr-un cerc de prieteni. Ajungem la cyberbullying, ajungem la fenomene pe care nu şi le doreşte absolut nimeni, ajungem la acele provocări foarte periculoase, acele challenges care sunt cumplite. Ei, cred că acesta este, până la urmă, scopul principal - să stăm de vorbă şi despre aceste pericole, pentru că vrem ca internetul, cum spuneam, să fie o şansă şi pentru cei tineri, dar şi pentru adulţi. Trebuie să oprim această viralizare pe bază de algoritm şi să discutăm, să vorbim, să dezbatem, să punem argumentele pe masă şi, de ce nu, să avem discuţii în contradictoriu, evident, şi de acolo împreună să găsim, până la urmă, explicaţiile care ne ajută să înţelegem fenomenul mai bine, pentru că multă lume nici nu înţelege fenomenul. Pur şi simplu, e copleşit. Fenomenul ăsta a năvălit în viaţa noastră mult mai repede decât credeam. Acum câţiva ani, încă, mulţi dintre noi ştiam atât: da, Inteligenţa Artificială se discută la nivel de experţi, poate la un simpozion. Ei bine, între timp, Inteligenţa Artificială umblă cu noi peste tot şi vedem care sunt evoluţiile şi în industria militară cu Inteligenţa Artificială, e nevoie de o temperare, cred, şi o reaşezare, pentru că altfel, dacă scapă de sub control, toţi pierdem.

Aminteaţi mai devreme despre câteva reacţii ale clasei politice şi nu neapărat din România. Australia, ştim bine, a interzis accesul celor foarte mici la TikTok sau la alte reţele sociale, dar la nivel european, de exemplu, în media publice, ce s-a întâmplat? Aveţi idee dacă au reacţionat prin alte ţări?

Sunt discuţii asemănătoare ca în Australia şi în media publice se discută, evident, despre aceste evoluţii, dar eu, în continuare, cred că misiunea noastră comună este să demantelăm, ştiu că e un cuvânt care a devenit extrem de des folosit în ultima vreme, aceste fake-uri care ne ajung de peste tot, în casă, în telefon, la radio. Trebuie să le ţinem cumva sub control şi, da, să căutăm parteneriate internaţionale şi cu alte posturi publice, pentru că e un fenomen atât de generalizat şi nu cred că există soluţii la un radio sau la alt radio. E nevoie de expertiză şi de transferuri de expertiză, cred.

Pe durata campaniei „Stai sigur pe net”, studiourile Radio România vor găzdui psihologi şi psihiatri pediatrici, specialişti în criminalitate cibernetică din cadrul Poliţiei Române, experţi în inteligenţă artificială şi creatori de conţinut responsabil.

De asemenea, vor fi prezentate mărturii cutremurătoare ale unor tineri care au trecut prin bullying sau dependenţă, oferind o perspectivă autentică asupra pericolului.

Campania se va desfăşura pe toate frecvenţele Radio România şi în mediul virtual.