Tentativele de înșelăciune și incidentele informatice pot fi raportate la telefonul 1911, număr gratuit

Directoratul Național de Securitate Cibernetică, alături de Poliția Română și Asociația Română a Băncilor, lansează campania de siguranță online "Uniți împotriva escrocheriilor", ca răspuns la evoluția tot mai rapidă a înșelătoriilor comise prin telefon, SMS sau pe internet.

Inițiatorii vor să creeze un ecosistem sigur și colaborativ în care autoritățile publice, instituțiile financiare și consumatorii împărtășesc informații în timp util despre tiparele de înșelătorii, cu scopul de a le putea preveni mai eficient.

Mai multe detalii a oferit invitatul "Apelului matinal" de la Radio România Actualități, Dan Cîmpean, directorul general al Directoratului Național de Securitate Cibernetică.

Ce trebuie să știm pentru a recunoaște sau, mai bine zis, pentru a putea evita diversele tipuri de înșelătorii, pentru că observăm că apar din ce în ce mai des?

În primul rând, trebuie să știm și să fim conștienți că există riscuri în mediul online, că nu toate mesajele, nu toate contactele, nu tot ce se vehiculează în acest mediu virtual sunt mesaje reale sau cu bune intenții. De asemenea, e foarte, foarte important pentru utilizatorul standard, pentru utilizatorul normal, să fie capabil să detecteze, să identifice direct și personal aceste tipuri de mesaje malițioase care îl atrag în zona infracțională, în zona unor înșelăciuni, a unor scamuri, în zona în care li se sustrag datele personale sau date financiare. Deci este foarte, foarte important să conștientizăm că avem nevoie de vigilență și la nivelul utilizatorului simplu, din cauza acestei creșteri spectaculoase a activității noastre personale în mediul online, dar și a numărului de actori malițioși care încearcă să facă înșelăciuni.

Da, sunt escroci pretutindeni. Chiar Radioul a fost supus în ultimele zile unor tentative repetate de phishing. De ce, care ar fi scopul, în afara banilor, să zicem, pe care i-ar putea sustrage de la noi?

Aproape toate datele pe care le gestionăm, la care avem acces sau pe care le producem, documente, imagini, date de toate tipurile, se tranzacționează în mediul virtual de către acești infractori, deci nu numai motivația financiară îi determină, dar și tentația de a avea acces la datele noastre, de a ni le sustrage, și apoi a le comercializa pe internet. Deci să fim conștienți că toate datele noastre au valoare monetară, pentru acești infractori reprezintă bani pe care vor să-i valorifice.

Haideți să amintim care sunt cel mai intens folosite metode, scenarii, unde sunt cele mai mari vulnerabilități

Din păcate, acești infractori sunt foarte inovativi, ca să spunem așa. Evident, metoda cea mai populară este phishingul, deci mesaje nesolicitate, care includ linkuri care ne duc către siteuri web malițioase. Există mesaje directe pe multe aplicații de mesagerie în același timp și, din ce în ce mai mult, sunt telefoane nesolicitate. Deci infractorii, practic, ne contactează telefonic, de foarte multe ori vocea este una clonată sau sunt folosite programe de inteligență artificială care efectiv transmit un mesaj în limba română, deci mesaje prin care utilizatorului standard i se solicită să întreprindă o acțiune, să descarce un program, să-l instaleze, să-l execute, să deschidă un document anume sau să meargă pe un anume site web, unde, evident, mai departe va face anumite acțiuni. De foarte multe ori, și este extrem de important să ne aducem acest lucru aminte, ni se solicită coduri PIN, ni se solicită să schimbăm parole sau să ne comunicăm parola către acești infractori cu care interacționăm pe e-mail, prin programe de mesagerie, prin aplicații de social media. Și să nu uităm: niciodată o bancă sau un partener credibil și serios nu va solicita un cod PIN sau o parolă pe telefon sau prin mesaj.

Tendința în ultima lună, să zicem, a fost cea cu mesajele trimise pe WhatsApp. Ce ați mai descoperit?

Într-adevăr, sunt campanii periodice, este un trend. Ele se pregătesc, se lansează și se execută de către acești infractori în mod periodic. Noi le observăm, Poliția Română le observă, Asociația Română a Băncilor le observă, dar ce observăm? Sunt foarte la zi legate de evenimentele de mare interes, evenimente sociale, evenimente sportive, vacanțele, sărbătoarea Paștelui, și foarte multe din aceste mesaje false, de înșelăciune în mediul online fac apel la tentația utilizatorului standard de a face o afacere bună, de a materializa o ofertă, de a nu rata o anume ofertă. Deci să fim foarte atenți în această perioadă. Orice ofertă legată de sărbătorile pascale, dar care vine de la un număr de telefon necunoscut, de la o adresă de e-mail necunoscută și prin care, în mod imperativ, ni se solicită să facem o anume activitate pe care, în mod obișnuit, nu am face-o ca utilizatori.

Dar acești infractori pot fi descoperiți?

Ei pot fi descoperiți și sunt descoperiți periodic. Din păcate, sunt rețele infracționale multinaționale. Deci același tipar pe care ei îl aplică, să spunem, astăzi sau săptămâna aceasta în România, același tipar cu aceleași infrastructuri sunt aplicate în altă limbă, în altă țară, în principal în statele Uniunii Europene, și, din păcate, durează destul de mult până a fi identificați, până a se furniza probele respective de către autorități și, evident, a fi arestați. Deci este mult mai bine să acționăm preventiv, prudent și pragmatic, decât să ne punem speranța că, după ce am suferit o pagubă finanaciară și am făcut un transfer, am fost păcăliți și am transferat niște bani, ne vom recupera acești bani.

Aici sunt cel puțin două aspecte, și o să fac o paralelă cu metoda accidentul, pe care o știm de ani mulți. Dacă noi reacționăm ca la carte, adică nu băgăm în seamă astfel de mesaje, putem face mai mult? Adică putem da veste, nu știu, poliției, dumneavoastră, vreunei entități?

Absolut, și încurajăm utilizatorii, cetățenii să facă același lucru. La directorat avem un număr unic național, unde incidentele informatice, atacurile cibernetice, aceste tipuri de înșelăciuni informatice pot fi raportate, este numărul 1911, număr unic, gratuit, unde orice utilizator ne poate suna, discută cu colegii noștri și este îndrumat cum să încerce să limiteze paguba sau să rezolve această problemă. Evident, poliția poate fi contactată în cazul în care înșelăciunea deja s-a produs, în cazul în care paguba s-a produs și, evident, atunci când sunt implicate tranzacții cu carduri bancare sau tranzacții financiare prin intermediul unor conturi bancare, banca la care fiecare este client trebuie contactată imediat pentru a încerca să blocheze cele tranzacții și să recupereze banii. E foarte important ca utilizatori, în primul rând, să fim conștienți de riscuri, să nu ne lăsăm păcăliți, dar nici să nu ezităm în a raporta aceste incidente, pentru că autoritățile pot identifica aceste campanii, pot explica în detaliu modul în care infractorii, atacatorii lucrează și, simplu, înțelegându-le modul de lucru, suntem mai bine protejați în mediul online.

Spuneam că este lansată campania de siguranță online "Uniți împotriva escrocheriilor". Cum se va desfășura practic această campanie? Ce veți face?

Toți partenerii implicați lansăm multiple mesaje de conștientizare, în diverse formate, la diverse ore, pe absolut toate canalele pe care le avem la dispoziție. Și ceea ce facem în principal - arătăm destul de detaliat, dar, în același timp, într-un limbaj care nu este foarte tehnic, pentru a fi ușor de absorbit, ușor de înțeles de către utilizatori, prezentăm modul de operare al acestor atacatori. Să vă dau doar un simplu exemplu; foarte, foarte recent, /.../ timp, acum că /.../ un prieten, un cunoscut, cineva din lista noastră de contacte care și-a schimbat dispozitivul, și-a schimbat telefonul, și-a schimbat tableta, și, evident, numărul de telefon /.../, și are alte caracteristici de contact, are alte date de contact. Deci aceasta este o tipologie de acțiune a infractorilor, pe care o prezentăm sistematic, o explicăm, și o facem pe absolut toate canalele, în toate formatele.