Andrei Țăranu: "Cabinetul Luca Niculescu va trece. Partidele înțeleg că s-a prelungit prea mult criza politică"
APEL MATINAL – Invitat prof. univ. Andrei Țaranu, analist politic, despre perspectivele cabinetului Luca Niculescu.
Articol de Marian Stoica, 15 Octombrie 2026, 11:57
Premierul desemnat, Luca Niculescu, a anunțat că va depune astăzi programul de guvernare și componența cabinetului său. Se anunță un guvern tehnopolitic, cu 11 miniștri PSD și șase tehnocrați independenți.
Conform declarațiilor politice, el se va putea baza în Parlament, alături de voturile PSD, pe cele ale UDMR, ale minorităților și ale altor grupuri parlamentare mici, dar și pe sprijinul liberalilor, care ar asigura majoritatea, însă ar rămâne în opoziție.
Comitetul politic al USR va analiza propunerea conducerii de a vota împotriva guvernului propus de Luca Niculescu, iar AUR consideră că după cinci luni de criză politică se reface fosta coaliție de guvernare și acuză PSD și PNL că fac o înțelegere de culise.
Alături de SOS România, AUR anunță că va vota împotrivă. Despre perspectivele ieșirii din criza politică discutăm chiar acum, la Apel Matinal, cu profesor universitar doctor Andrei Țăranu, prodecan la Facultatea de Științe Politice de la SNSPA București.
Poate... Credeți că poate fi depășită criza politică? Adică va trece cabinetul Niculescu de votul Parlamentului sau există încă loc de surprize?
Cabinetul Luca Niculescu are o probabilitate de 99% să fie votat
Andrei Țăranu: Cel mai probabil, cu o probabilitate de 99%, cabinetul Luca Niculescu va trece. Și asta pentru că partidele, în marea lor majoritate, înțeleg foarte bine faptul că, totuși, e o perioadă mult prea lungă de criză politică, o criză care este o criză pe care cetățenii nu o înțeleg și care e o criză mai degrabă a partidelor decât o criză a cetățenilor.
Și de aici, dacă vreți, nevoia să treacă un guvern, nu numai din cauza fricii pentru anticipate, dar și pentru a trece de perioada de iarnă, perioadă care se presupune că va fi o perioadă foarte grea, având în vedere creșterea prețului la utilități, la energie, la foarte multe lucruri și având în vedere și incertitudinea de securitate în care trăiește România de la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina.
