Județul Brașov, lider în rețeaua de puncte Gastro Local a României

România a cunoscut o creștere a segmentului de Puncte Gastro Locale, numărul acestora fiind în jur de 100, în prezent.

Tot mai mulți localnici aleg să-şi deschidă porţile pentru turişti pentru a le oferi o masă cu preparate locale gătite din produse autohtone, relatează Agerpres.

Primul Punct Gastro Local (PGL) din județul Brașov a fost înfiinţat în localitatea Vama Buzăului, după declararea comunei ca staţiune turistică, în 2018.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Gastro Local, Dorian Lungu, în ultimii şase ani au existat şi cazuri de PGL care s-au închis sau altele care şi-au adaptat programul în funcţie de fluxul turiştilor, însă oamenii au prins curaj să înceapă o astfel de afacere.

„Sunt unii care au deschis cu avânt, dar şi-au dat seama că sunt turişti numai în weekend şi atunci ţin deschis numai sâmbătă şi duminică, alţii doar una-două zile pe lună. (…) Piaţa este în mişcare şi aşa este normal”, a afirmat Dorian Lungu.

Brașovul, lider în rețeaua de PGL

Conform acestuia, Braşovul „conduce detaşat” la numărul de PGL, majoritatea acestora fiind şi azi în Vama Buzăului.

„Punctele gastro local au început în comuna Vama Buzăului şi, din punctul meu de vedere, aceasta este reţeta succesului: trebuie să existe colaborare între localnicul care doreşte să facă acest punct gastro local şi autoritatea publică locală. După anii de comunism, noi am fugit de ideea de cooperativă, dar ca să ai succes în acest domeniu, oamenii trebuie să înţeleagă că trebuie să se unească şi să creioneze o strategie împreună. Degeaba deschizi tu un astfel de punct gastro local dacă nu-ţi calcă nimeni pragul. La Vama Buzăului, s-au aşezat cu toţii la masă şi au stabilit un preţ pe care îl practică toată lumea, unul corect, şi asta a contat inclusiv din punctul de vedere al branding-ului. (…) Dacă nu există toată această colaborare, dacă nu o faci în mod transparent, ajungi la eşec. Norocul unui punct gastro local care nu îndeplineşte aceste condiţii este să fie într-un loc foarte tranzitat de turişti – ca de exemplu Via Transilvanica. Dar dacă va veni aici o reţea (de restaurante, n.r.), bine organizată, te va scoate de pe piaţă”, a spus preşedintele Asociaţiei Gastro Local.

Potrivit acestuia, cele mai multe dintre aceste afaceri sunt sub cupola asociaţiei, care contribuie la promovarea lor, deoarece, dacă ar face-o individual, costurile ar fi mult prea mari.

Astfel, a fost realizată platforma online Gastro Local, unde pot fi găsite toate punctele și se poate face rezervare din timp.

Brașovul, oraș cu potențial multiplu

În ce priveşte viitorul punctelor gastro local, Dorian Lungu consideră că acestea ar avea nevoie de o mai bună expunere, dar şi de sprijin financiar din partea autorităţilor, prin programe dedicate lor.

Nu în ultimul rând, preşedintele Asociaţiei Gastro Local a subliniat că, pentru dezvoltarea pe viitor a turismului din România, înfiinţarea Organizaţiilor de Management al Destinaţiei (OMD) este extrem de importantă şi a menţionat că, din nefericire, Braşovul întârzie la acest capitol.

„Judeţul Braşov are mulţi turişti, însă el nu este o destinaţie turistică. Faptul că ne vin turişti se datorează, în primul rând, locului în care ne aflăm, în al doilea rând agenţilor economici şi, nu în ultimul rând, infrastructurii care a fost creată de autorităţi de-a lungul timpului. Braşovul nu are încă un OMD, nu are strategie. Braşovul nu descarcă turiştii care vin în municipiul reşedinţă sau în Poiana Braşov către zona metropolitană, nu are create canale pentru aceasta. Agentul economic îşi face treaba în hotelul lui, pensiunea lui, restaurantul lui, dar după aceea turistul nu mai are nimic de făcut aici. De aceea nu avem sejururi lungi – media este de 2 zile şi ceva. Avem un turism haotic, o poluare majoră şi o saturaţie a localnicilor. Dacă nu vom lua măsuri, vom asista la un fenomen care deja există în alte oraşe europene unde localnicii nu vor să mai primească turişti”, a afirmat preşedintele Asociaţiei Gastro Local.

Conform președintelui, județul Brașov are potențialul de a atrage „multe tipuri de turism”, precum turismul celor care lucrează în IT sau turismul medical, pe lângă turismul de business.

Cu toate acestea, autoritățile locale ar trebui să stabilească „ce fel de turişti vor să atragă” și să realizeze o strategie în acest sens, a adăugat sursa citată.