REPORTAJ. Viața refugiaților ucraineni în orașul de la poalele Tâmpei

Peste 70.000 au găsit adăpost și sprijin în România, în ultimii 3 ani. Mii de ucraineni, mai ales femei cu copii, s-au oprit în Brașov. Unii au primit un acoperiș deasupra capului la brașoveni acasă, însă mulți au devenit chiriașii Centrului de afaceri CATTIA, înainte de a se înființa „KATYA HUB - Service Hub pentru ucraineni din Brașov“.

Astfel, au fost concepute programe pentru sprijin total, de la asistență juridică și socială, până la servicii medicale și de protecție a copilului. Cu sprijinul forurilor europene, cetățenii ucraineni aflați pe teritoriul României primesc lunar și diverse sume de bani.

„Direcția de Asistență socială Brașov primește cereri conform OUG 96/2024 pentru acordare de sume forfetare ucrainenilor și HG nr. 1178/2024. Numărul celor aflați în plată în luna ianuarie 2025 este de 42 de persoane singure și familii. Persoana singură primește 750 lei/lună, iar o familie primește 2.000 lei/lună. Restul ucrainenilor beneficiază de aceleași drepturi pe care le au și românii”, a precizat reprezentantul acestei instituții, care gestionează proiectele de sprijin pentru ucraineni, Luana Crăciun.

Sprijin din partea AJOFM Brașov

O parte dintre cetățenii ucraineni s-a înscris în baza de date a Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Brașov, pentru a-și găsi un job. De la debutul conflictului din țara lor, până în prezent, 1.567 de persoane din Ucraina au fost înregistrate la AJOFM, dar s-au angajat doar 177 dintre acestea.

Directorul Agenției, Liliana Dragomir ne-a făcut o analiză:

„Din totalul de 1.567 de persoane (din perioada 2022-2025), în prezent mai sunt înregistrate cu dosar activ în căutarea unui loc de muncă un număr de 75 persoane. Această situație se datorează faptului că, în cazul a 1.492 de persoane, în lipsa cererii de reînnoire a dosarului, acesta s-a închis prin expirare după 6 luni de la data înregistrării inițiale (…) În această perioadă, 177 de persoane s-au angajat în județul Brașov: 11 în anul 2022, 152 în anul 2023, alte 14 persoane s-au angajat în anul 2024. Principalele domenii de activitate în care au fost încadrate în muncă aceste persoane refugiate sunt în domeniul ospitalității (ajutor bucătar, cameristă hotel, îngrijitor spații hoteliere, ospătar) și în domeniile legate de industrie (muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, muncitor necalificat în industria confecțiilor, în construcții, manipulant mărfuri, etc.). Ca nivel de calificare, din cele 75 de persoane cu dosar activ în căutarea unui loc de muncă, în baza de date, pe 16 ianuarie, 65% din totalul persoanelor înregistrate s-au declarat ca având studii superioare (49 de persoane) și 28% dintre acestea cu studii medii (21 de persoane). Cea mai mică pondere este reprezentată de persoanele cu studii generale, 7 % (5 persoane). Un aspect foarte interesant este faptul că, exceptând ocupațiile din domeniul HoReCa și construcții, restul persoanelor care și-au găsit un loc de muncă s-au angajat la firme fie deținute de persoane vorbitoare de limba rusă sau ucraineană ori de naționalitate ucraineană, respectiv rusă sau în cadrul ONG-urilor de profil de pe raza municipiului Brașov. Principala explicație este faptul că astfel s-a simplificat foarte mult comunicarea între angajator și angajat, ambii fiind vorbitori de limba ucraineană, respectiv rusă. Dacă ar fi să menționăm motivele pentru care aceste persoane nu reușesc să se integreze pe piața muncii, principalul obstacol în găsirea unui loc de muncă este bariera lingvistică (necunoașterea limbii engleze sau a limbii române) precum și pericolul de a fi încadrați sub nivelul de calificare sau chiar într-un domeniu total diferit de cel în care sunt calificați. sunt foarte multe persoane care au declarat pe propria răspundere ca și ocupație în Ucraina: avocat, navigator, profesor, asistent medical, farmacist, polițist, inginer, economist etc”.

De menționat este că sunt refugiați ucraineni care încearcă să depășeașcă această barieră lingvistică și se înscriu la cursurile de limbă română, organizate inclusiv de Inspectoratul Școlar Județean Brașov, potrivit purtătorului de cuvânt al instituției, Valentin Bucur:

„Aceste cursuri se adresează atât copiilor cât și adulților. Chiar avem o frecvență bună la aceste cursuri, ceea ce înseamnă că unii refugiați ucraineni doresc să rămână, se pare, în România. Dacă ni se adresează în acest sens, îi înregistrăm ca audienți și organizăm pentru ei cursuri de limba română în unitățile noastre școlare, în funcție de disponibilitate și de spațiu, în fiecare lună. Ultima unitate în care s-au organizat astfel de cursuri a fost Colegiul Național Andrei Mureșanu Brașov. Un alt aspect important este și că județul nostru este al doilea în țară cu cei mai mulți copii ucraineni înscriși în unitățile de învățământ preuniversitar (…) Numărul acestora fluctuează, însă, de la o lună la alta, pentru că, evident, sunt unii care vin, alții care pleacă, unii sunt doar în tranzit, stau doar câteva luni în Brașov, dar își înscriu totuși copiii la școală, ca audienți, după care pleacă”.

În medie, peste 600 de copii ucraineni au urmat cursurile școlare la Brașov în ultimii trei ani

Dar, din toamna anului trecut, numărul acestora aproape că s-a înjumătățit, astfel că, în luna decembrie 2024, doar 310 copii mai figurau înscriși la unitățile școlare din Brașov, potrivit raportării IȘJ.

Pe de altă parte, sunt ucraineni care și-au încropit afaceri la noi în țară, mai ales pe domeniul IT, dar și partea de produse specifice, pentru a acoperi măcar o parte din nevoile concetățenilor, potrivit economistului Sorin Bâscă:

„La firma mea de contabilitate am lucrat și cu firme ce aveau capital ucrainean care, odată cu începerea războiului, s-au mutat în România. Cei mai mulți lucrează în domeniul IT, astfel că, pentru ei, trecerea a fost simplă. Și-au luat doar echipamentele din dotare, au trecut granița și și-au continuat activitatea. Dar, în ultima perioadă, au apărut tot mai multe activități de comerț, mai ales cu produse tradiționale din țara vecină. Fiind tot mai mulți cetățeni ucraineni și la Brașov, aceștia și-au dorit la rândul lor produsele cu care erau obișnuiți în țara lor, astfel că unii au deschis magazine cu produse specifice, așa cum au făcut românii, cu ani în urmă, în Marea Britanie, care au acoperit această nevoie a conaționalilor noștri”.

În 24 februarie se împlinesc 3 ani de când Rusia a invadat Ucraina, într-o escaladare a războiului ruso-ucrainean început în 2014.