Benzina, peste 10 lei pe litru. Românii își reduc cheltuielile
Potrivit unui sondaj făcut în această lună, o majoritate covârşitoare a populaţiei se aşteaptă ca preţurile să mai crească.
Articol de Anna-Martina Piukovici, 24 Septembrie 2026, 09:14
Preţul benzinei standard a depăşit, miercuri, pragul psihologic de 10 lei pe litru, după aproape o săptămână în care preţurile au fost menţinute la 9 lei şi 99 de bani.
Motorina standard, de asemenea, se apropie de pragul de 11 lei pe litru, pe fondul menţinerii cotaţiilor internaţionale ale carburanţilor la niveluri ridicate. În aceste condiţii, o treime dintre români spun că trăiesc mai prost decât în urmă cu un an.
Potrivit unui sondaj făcut în această lună, o majoritate covârşitoare a populaţiei se aşteaptă ca preţurile să mai crească, relatează Radio România Actualități.
Peste jumătate dintre participanţii la sondaj spun că în următoarele şase luni vor cheltui mai puţin decât în prezent şi doar aproximativ unul din zece se aşteaptă să cheltuiască mai mult.
Aşteptările privind o îmbunătăţire a situaţiei economice sunt, de asemenea, rezervate - doar aproximativ unul din zece respondenţi vede o ameliorare în următorul an, în timp ce jumătate dintre cei chestionaţi nu cred că situaţia se va îmbunătăţi într-un viitor previzibil.
Datele despre percepţia populaţiei sunt relevante şi pentru că reflectă comportamente care se transmit apoi în economie, în consum, economisire şi investiţii.
Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR, subliniază însă că indicatorii de sentiment nu trebuie priviţi ca un înlocuitor pentru statisticile economice, ci ca o completare a acestora:
„Valoarea adăugată a indicatorilor de sentiment nu stă în a înlocui datele cantitative, ci în a contribui în mod complementar la identificarea unor tendinţe şi la interpretarea datelor cantitative. Trebuie folosite împreună cu ceilalţi indicatori, fiindcă aceste percepţii modelează comportamentul, iar comportamentul influenţează nivelul de mâine al variabilelor macroeconomice”.
Florin Jianu, preşedintele IMM România, vorbeşte despre o economie în care firmele mici şi mijlocii se adaptează unei realităţi mai dificile:
„Avem, pentru prima oară în acest an, un spor negativ în ceea ce înseamnă angajările, adică mai mulţi oameni care au plecat din companie decât angajările făcute, şi asta cu siguranţă contribuie la sentimentul prezentat astăzi. Dacă anii anteriori aveam un spor pozitiv în ceea ce înseamnă angajările, în acest an angajările, foarte multe dintre ele, s-au stopat, oameni care pleacă din companii. Am văzut şi rata şomajului, care e în creştere deja cu un punct procentual, foarte multe contracte de muncă închise”.
Mai important însă este că această prudenţă nu rămâne doar la nivel de percepţie; atunci când oamenii amână cumpărături, economisesc mai mult sau evită deciziile financiare importante, iar companiile îşi temperează angajările şi investiţiile, sentimentul economic începe să se transforme în comportamente care pot influenţa economia.
