Mai mult de jumătate dintre decesele raportate în România sunt din cauze cardiovasculare

Mai mult de jumătate dintre decesele raportate în România sunt din cauze cardiovasculare - una dintre cele mai mari rate din blocul comunitar. În plus, aproximativ 2,4 milioane de români trăiesc cu o astfel de boală, atrag atenţia specialiştii de Ziua Mondială a Inimii. Comisia Europeană îşi propune să reducă numărul deceselor prevenibile şi îndeamnă statele membre să introducă sau să intensifice controalele medicale pentru depistarea timpurie a riscurilor bolilor cardiovasculare.

Bolile cardiovasculare provoacă în Uniune aproximativ 1,7 milioane de decese pe an şi costă economia europeană peste 282 de miliarde de euro anual. Comisia spune că până la 80% din aceste boli pot fi prevenite prin controlul factorilor de risc.

Pentru România problema este şi mai pronunţată. Datele Eurostat arată că în 2023, spre exemplu, România a avut 787 de decese prin boli ale sistemului circulator la 100.000 de locuitori. Rata medie în Uniune este la mai bine de jumătate din această cifră, în speţă 313. Astfel, Bulgaria şi România sunt pe primele două locuri din Uniune la decese.

O analiză realizată de OCDE, împreună cu Observatorul European pentru Sisteme şi Politici de Sănătate, arată că bolile cardiovasculare au reprezentat aproape 54% din totalul deceselor din România în 2023. Iar cele mai recente estimări standardizate, disponibile ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii indică faptul că aproape 48% dintre adulţii români cu vârste între 30 şi 79 de ani aveau hipertensiune arterială.

Comisia Europeană recomandă controale care să urmărească în special tensiunea arterială, colesterolul, glicemia şi obezitatea şi cere ca screeningul să fie accesibil inclusiv grupurilor vulnerabile, prin campanii şi, acolo unde este nevoie, prin unităţi mobile.

La nivel european, obiectivul este reducerea cu 25% până în 2035 a deceselor cardiovasculare premature.