ONG-urile de mediu: Ținta de 10% de natură strict protejată, doar pe hârtie
Articol de Mihaela Chirac, 27 Iulie 2026, 13:55
Mai multe organizaţii de mediu atrag atenţia că aprobarea Strategiei naţionale pentru conservarea biodiversităţii 2026–2030, prezentată de Ministerul Mediului ca un nou jalon de reformă îndeplinit pentru PNRR, nu înseamnă că România şi-a protejat biodiversitatea şi nici că şi-a îndeplinit angajamentul de a pune minimum 10% din teritoriul naţional sub protecţie strictă.
Reprezentanții organizațiilor atrag atenția că pentru punerea în aplicare a strategiei sunt necesare măsuri precum desemnarea legală a suprafeţelor, publicarea hărţilor, un regim de protecţie fără echivoc, finanţarea compensaţiilor şi termene obligatorii de implementare, susţin reprezentanţii celor trei organizaţii.
Agent Green, Declic, Greenpeace şi Federaţia Peisaj Deschis cer Guvernului şi Ministerului Mediului desemnarea legală a minimum 10% din teritoriul României ca reţea coerentă şi interconectată de zone strict protejate, nu ca o colecţie de insule fără funcţionalitate ecologică, dar şi eliminarea oricăror prevederi care condiţionează desemnarea de acordul proprietarilor, administratorilor sau autorităţilor locale.
ONG-urile mai cer definirea protecţiei stricte şi excluderea exploatării comerciale, a vânătorii şi a infrastructurii distructive. Nu în ultimul rând, este solicitată stabilirea unui calendar public de desemnare şi implementare, cu raportare anuală şi monitorizare, dar şi clarificarea modului în care rezultatele proiectului finanţat din bani europeni au fost folosite.
Comisia Europeană a confirmat că îndeplinirea jalonului PNRR presupune adoptarea legislaţiei prin care România desemnează efectiv zonele de protecţie strictă. Aprobarea unei strategii generale nu poate să înlocuiască această obligaţie.
