Victor Negrescu: România riscă să piardă oportunități europene din cauza instabilității politice de la București

Europa îşi regândeşte priorităţile într-o perioadă în care securitatea, energia, comerţul şi chiar felul în care ne informăm au devenit teme strategice în discursul despre starea Uniunii, susţinut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre nevoia ca Europa să-şi construiască propria apărare şi să-şi reducă dependenţele energetice şi comerciale, a pus pe agendă şi mediul online, de la manipulare şi dezinformare până la efectul reţelelor sociale asupra copiilor.

Au fost multe teme abordate de Ursula von der Leyen, printre care şi cel din domeniul securităţii. S-a vorbit şi despre aprofundarea parteneriatului dintre Uniunea Europeană şi Canada.

Priorităţile europene prezentate de Ursula von der Leyen au fost discutate în această dimineață la Radio România Actualități, cu eurodeputatul Victor Negrescu.

Victor Negrescu: Bună dimineaţa şi mulţumesc pentru invitaţie!

Mulţumim că aţi acceptat-o şi că stăm de vorbă. Ce ar trebui să înţelegem noi toţi, în primul rând, din acest discurs despre starea Uniunii Europene?

Victor Negrescu: Acest discurs privind starea Uniunii Europene a căutat să seteze agenda Uniunii Europene pentru perioada următoare şi da, au fost acele puncte menţionate de dumneavoastră. Totodată, cred că este important de subliniat faptul că în acest discurs s-a concentrat foarte mult Ursula von der Leyen pe componenta de securitate, pe componenta economică, pe componenta de securitate cibernetică, pe dimensiunea de protejare a minorilor şi inclusiv pe nevoia ca Uniunea Europeană să acţioneze mai bine la nivel global, inclusiv întărind parteneriatele sale, în mod special cu Canada, căreia i s-a oferit acest statut de membru asociat la Uniunea Europeană, un statut care nu există în prezent, dar care deschide calea către multe oportunităţi. S-a vorbit şi de un articol 4, după modelul NATO, de protejare internă la nivelul Uniunii Europene, mai exact să fim solidari unii cu ceilalţi în situaţiile de urgenţă de securitate. În acelaşi timp, au fost şi lucruri care au lipsit, pentru că totuşi vorbim de o preşedintă a Comisiei Europene, care este în mandat deja de şapte ani, nu s-a vorbit de buget, de fondurile pentru toate aceste priorităţi, sau de un calendar ferm. Au mai fost anumite sincope, de exemplu, pe componenta de sprijin pentru IMM-uri, unde deja anul trecut Ursula von der Leyen venise cu promisiuni, care din nefericire nu s-au realizat. Şi au fost şi momente emoţionante în cadrul discursului. Mă refer aici la prezenţa acelei tineri sportive ucrainene, care, din nefericire, a fost amputată ca urmare a unui bombardament rus şi care în continuare promovează importanţa sportului şi a solidarităţi. Am avut momentul cu familia acelui pilot pompier care şi-a pierdut viaţa luptând împotriva focurilor. Şi au fost nişte momente importante, care au subiniat, cred eu, şi ceea ce înseamnă sentimentul de a fi european, solidaritatea şi nevoia de a întări aceste dimensiuni, într-o manieră pe care, cred eu, trebuie să fie mult mai practică în abordarea inclusiv a preşedintei Comisiei Europene.

O să încerc să fiu scurt, ca să înţeleagă "matinalii", apropo de micuţa gimnastă ucraineană, acum în vârstă de 10 ani, care în urmă cu patru ani şi-a pierdut un picior, ea a revenit în sala de sport cu o proteză bionică. Este un exemplu incredibil, apropo de puterea pe care o au, mai ales, cei foarte tineri, dar a punctat şi accesul la reţelele sociale, la un sistem gradual, spunea Ursula von der Leyen. Ce a vrut să transmită?

Victor Negrescu: Propunerea cu care a venit Comisia Europeană este de a discuta despre limitarea accesului la reţelele sociale pentru minori, folosind, într-o anumită măsură, inclusiv modelul australian. S-a vorbit foarte mult de dezinformarea care există pe reţelele sociale, dar şi de faptul că minorii, în contact cu informaţiile de pe reţelele sociale, din păcate, nu reuşesc să se desprindă de tot ce înseamnă aceste reţele şi, în consecinţă, s-a venit cu această idee de a limita accesul. Evident că nu vorbim doar de o idee. În prezent, la nivel european, sunt foarte multe reglementări în vigoare care ar obliga platformele sociale să fie mai restrictive, să limiteze accesul la anumit tip de conţinut atunci când vorbim de minori, însă aceste reglementări trebuie să fie impuse şi trebuie să fie o dezbatere reală şi cu asociaţiile de părinţi, şi cu elevii, şi cu platformele care, din nou, au o responsabilitate. În acelaşi timp, s-a vorbit şi de rolul inteligenţei artificiale şi, în prezent, la nivel european, vorbim tot mai mult de nevoia de a avea mecanisme de inteligenţă artificială adaptate educaţiei, să nu mai fie folosite platforme diverse cu informaţii false de multe ori şi, mai degrabă, să încercăm să ne adaptăm într-o manieră coerentă, folosind ceea ce generic a fost menţionat în discursurile din plenul Parlamentului European ca fiind modelul nostru de integrare a inteligenţei artificiale, o componentă importantă. Au fost multe intervenţii în plen, dezbaterea a fost una mai calmă ca de obicei, să ştiţi, de regulă sunt certuri între politicieni, acum toată lumea a căutat să fie constructivă, mai ales la nivelul partidelor pro-europene şi în intervenţia mea am căutat să subliniez nevoia ca Uniunea Europeană să se axeze, pe lângă aceste dimensiuni importante, şi pe păstrarea nivelului de trai, pe componenta socială, pe educaţie, pe sănătate, pe ţările din estul Europei, care au nevoie de un sprijin suplimentar, pentru că este evident că e bine să avem un număr mare de priorităţi. Discursul Ursulei von der Leyen a fost de peste o oră. Cred că e, însă, totodată, la fel de relevant să ne concentrăm acţiunea, să fim mai eficienţi, pentru că cetăţenii europeni, vedem, în multe state membre, au aşteptări mari de la Uniunea Europeană şi, în acelaşi timp, atunci când acele aşteptări nu sunt livrate, apare şi o mare dezamăgire şi uneori apare şi un vot protest, care riscă să afecteze unitatea blocului comunitar.

Apropo şi de state membre, Canada ar putea deveni primul membru asociat al Uniunii Europene, ce ar presupune concret acest nou statut?

Victor Negrescu: Această idee venită de la premierul canadian, care a primit un răspuns pozitiv din partea preşedintei Comisiei Europene, a fost bine primită la nivelul Parlamentului European, toţi eurodeputaţii s-au ridicat pentru a aplauda, înseamnă, practic, întărirea relaţiei cu Canada. Avem deja un tratat comercial, însă vom putea să mergem mai departe de atât, să conectăm mai bine cele două pieţe. Se vor deschide noi oportunităţi de investiţii dinspre Canada spre Uniunea Europeană, înseamnă recunoaşterea diplomelor, înseamnă o mobilitate mai uşoară a oamenilor între Canada şi Europa, inclusiv pentru a se angaja, înseamnă inclusiv o perspectivă comună pe subiectele internaţionale, poate chiar participarea Canadei la anumite formate decizionale la nivel european, în mod special atunci când vorbim de cooperarea transatlantică sau acţiunea globală a Uniunii Europene. Este o propunere interesantă, care cu siguranţă va deschide un nou format de cooperare şi cu alte state terţe care vor să-şi intensifice relaţiile cu Uniunea Europeană şi ne vor permite aceste noi formate de cooperare, să avem o Uniune Europeană mai puternică, mai vizibilă, mai influentă nu doar pe continentul nostru, ci la nivel global, aşa că este un demers bun, însă, evident, trebuie definit acest concept juridic şi să vedem care sunt angajamentele pe care Canada este dispusă să şi le asume vis-a-vis de statele europene.

Aminteaţi mai devreme că şi în Parlamentul European sunt asperităţi, ca să fiu şi eu elegant, chiar diplomat, însă, iată, parlamentarii s-au ridicat în picioare aplaudându-l pe premierul canadian. Însă, dacă ajungem în Bucureşti, sunt curios să ştiu şi eu sau să ştim şi noi cum se poziţionează Uniunea Europeană, Grupul socialist, de exemplu, faţă de evoluţiile politice din Europa şi faţă de situaţia de la noi din România, pentru că dificultatea alcătuirii unui coaliţii de guvernare continuă, iar ţara nu se simte foarte bine.

Victor Negrescu: Cred că este important şi pentru ascultătorii dumneavoastră tocmai să arătăm de ce acest discurs este relevant, pentru că acest discurs a subliniat mai multe aspecte utile României şi noi suntem preocupaţi de viitorul Europei, de modul în care va arăta viitorul buget european; sunt multe voci care solicită tăierea acestui buget comun european şi riscul este ca fondurile europene pentru România să scadă în perioada următoare, de aceea lupta noastră la nivelul dezbaterii europene trebuie să fie una mai intensă. Faptul că nu avem un guvern conduce la situaţia în care România nu mai este atât de relevantă în aceste dezbateri. De altfel Ursula von der Leyen nu a făcut referire la România, deşi ar fi putut să facă lucrul acesta, de exemplu la eforturile pompierilor români în alte state membre. Cred că a ezitat în a vorbi de România, tocmai pentru că nu avem un guvern, nu suntem într-un turn de stabilitate, avem această creştere a extremismului, am avut şi protestele din stradă care au fost, din păcate, deturnate de oameni cu apucături de acest fel, cu violenţe, ş.a.m.d. şi oameni politici care au căutat să folosească aceste proteste legitime, într-o direcţie personală şi mergând pe interesul lor politic. Şi în contextul acesta, da, România este fragilă şi ar trebui, sperăm noi, ca în cursul acestei zile, urmare a consultărilor care au loc la Cotroceni, să avem totuşi o variantă de premier, să avem, sper eu, o variantă de guvern. Chiar ieri lansam această idee de a avea un moment zero, de resetare, mai ales după protestele violente din Piaţa Victoriei, să realizăm că avem o responsabilitate, că clasa politică trebuie să înţeleagă că trebuie să depăşească disputele minore sau personale, să construim ceva împreună. Am fost surprins că, după câteva ore, imediat am primit un răspuns cu tot felul de comparaţii, partide care erau comparate cu Rusia şi altele erau dintr-o dată foarte bune. Eu cred că nu este atitudinea potrivită, cred în continuare într-o abordare constructivă şi, de altfel, la nivel european, vă spuneam de calmul din sală. Este pentru prima dată în ultimii 2 ani şi jumătate când între Partidul Popular European, adică Dreapta europeană şi Social-Democraţii, care sunt gruparea numărul 2 din Parlamentul European, nu au mai existat tensiuni şi se revine la o formă calmă de colaborare, de coaliţie pro-europeană la Bruxelles, lucru care va conduce la mai multe oportunităţi pentru România. Or noi, în loc să urmăm exemplul european, mai degrabă ne certăm la Bucureşti şi atunci riscăm să pierdem inclusiv din aceste oportunităţi care se vor deschide în perioada următoare la nivel european.

Poate aceeaşi atmosferă va veni foarte repede în Bucureşti, începând cu Palatul Cotroceni, până la Palatul Victoria şi mai apoi, până în Parlamentul României. Cu mulţumiri pentru prezenţa alături de noi.

Victor Negrescu: Mulţumesc şi eu pentru invitaţie.