Aniversarea de 140 de ani a Cabanei Postăvaru

Cabana Postăvaru din Poiana Brașov a împlinit astăzi 140 de ani, timp în care a găzduit mii de turiși și a fost inspirație inclusiv pentru un roman.

Simbol al Poienii Brașov și loc extrem de îndrăgit de schiori, cabana are o istorie lungă.

Locația este situată în partea nordică a masivului Postăvarul, la altitudinea de 1.604 metri, fiind cea mai veche cabană din România. A fost construită de primul club de montaniarzi.

Siebenbürgische Karpaten Verein - SKV - în româneşte "Asociaţia Carpatină Ardeleană", a construit în 1883 o parte din actuala cabană, extinsă în 1891. În 1903 a fost construit aşa numitul Pavilion, iar în 1907 a mai apărut şi o anexă gospodarească. Cabana a fost prima construcţie din Poiana Braşov, astfel că poate fi considerată piatra de temelie a actualei staţiuni montane.

La împlinirea a 50 de ani de la înfiinţarea SKV Braşov, în 1931, primăria Braşovului a donat organizaţiei terenul pe care erau construite cabanele. În anul 1933, s-a simţit nevoia de o cabană mai mare. După planurile inginerului G. Frank şi cu banii colectaţi din donaţiile braşovenilor, au fost adăugate două săli de mese, un bar, o garderobă pentru schiuri şi o cameră pentru ceruit schiurile. Mâna de lucru a fost a voluntarilor, care au cărat zeci de mii de cărămizi în rucsacuri şi cu animale de povară.

Voluntarii purtau bocanci cu ţinte bătute în talpă, iar pe zăpadă foloseau schiuri din lemn. Îşi luminau calea cu lămpi cu gaz. Toate aceste obiecte, plus schiuri şi patine de acum 80 și mai bine de ani, colţari, lanterne, costume, pot fi văzute la muzeul amenajat într-o încăpere a cabanei.

Noua cabană a fost sfinţită în 1935 şi a primit numele Julius Römer-Hütte, după numele primul preşedinte SKV Braşov. În anul inaugurării cabanei cu nume nou, a trecut pe aici scriitorul Mihail Sebastian care, câţiva ani mai târziu, a publicat romanul "Accidentul", în care cea mai mare parte a acţiunii se petrece la această cabană.

În 1945, cabana a fost naţionalizată, trecând la nou înfiinţatul Oficiu Naţional de Turism. După zeci de ani de înflorire, a urmat cea mai tristă perioadă din viaţa cabanei.

A urmat o jumătate de secol în care cabana a găzduit sute de mii de turişti, degradându-se lent, fără reparaţiile mult necesare, doar cârpită şi vopsită în câteva rânduri.

Desfiinţată în perioada comunistă, organizația SKV a renăscut după 1989 şi, între primele preocupări, s-a numărat recuperarea cabanei Postăvaru (Shuler) de la SC Poiana Braşov SA. Abia în aprilie 2004 asociaţia a reuşit să reintre în posesia cabanei şi să înceapă refacerea atât a construcţiei, cât şi a atmosferei care îi făcea pe braşoveni şi pe turişti, în perioada interbelică, să fie atraşi de acest loc ca de un magnet.

Amintim de Rolf Truetsch, nea Killy, care s-a mutat aici cu întreaga familie şi, din 2007 până s-a stins, în primăvara anului 2021, a fost administratorul cabanei.

De la Cabana Postăvaru se poate observa un fenomen atmosferic deosebit, numit "marea alpină". Plafonul de nori coboară, înconjurând piscul muntelui. Turiştii au impresia că sunt deasupra lumii. Spectacolul este cu atât mai copleşitor cu cât, iarna, albul zăpezii se confundă cu albul norilor, iar peisajul devine monocrom, punctat doar de culorile telegondolelor. Stratul de zăpadă ține aici aproximativ cinci luni pe an.